Cuvântul ajunge carne
carnea ajunge cuvânt
se trezește de doarme
se visează murind
Carnea ajunge cuvânt
întrupată-n cer pustia
îngerii ce stau la rând
să ajungă-n România
Întrupată-n cer pustia
se trezește de doarme
de te-apucă iar mânia
cuvântul ajunge carne
Carnea ajunge cuvânt
de poeme sângerând
Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II
Despre tine înfloreşte teiul
despre sânii tăi în floare
ceru-mbracă-n stele cheiul
valul mării rău mă doare
Despre sânii tăi în floare
toate florile-mi vorbesc
dragostea care pe care
demon cu chip îngeresc
Toate florile-mi vorbesc
ceru-mbracă-n stele cheiul
dorul meu prea omenesc
despre tine înfloreşte teiul
Despre sânii tăi în floare
îngerii nu pot să zboare
(din volumul „Cezeisme II”)
Din paharul unei zile
te sorb ca pe-un vin
ai grijă totuși copile
soarbe-mă câte puțin
Te sorb ca pe-un vin
licoarea mea divină
nu uita sunt și pelin
gustul morții o să vină
Licoarea mea divină
ai grijă totuși copile
ci veșnic n-o să țină
din paharul unei zile
Soarbe-mă ca pe-un vin
gură de Dunăre pe Rin
COSTEL ZĂGAN
Îți mângâi trupul înstelat
parc-aș pregăti o armă
de nu aș fi la tine-n pat
undeva într-o cazarmă
Parc-aș pregăti o armă
la control vine segentul
ce strigă ia-o e alarmă
uite bombardamentul
La control vine segentul
de nu aș fi la tine-n pat
strig cade firmamentul
îți mângâi trupul înstelat
De parc-aș pregăti o armă
ucid toamna din cazarmă
Costel Zăgan, CEZ(E)ISME, 2008
